Am aparut in viata ei cind avea 31 ani...o virsta minunata. Pe atunci era o tinara frumoasa, plina de viata si de fericire.
I stepped into her life when she was 31 years old....a wonderfull age. Those days she was a beautifull young female, full of life and joy.
Anii au trecut, eu am crescut si ea a devenit din ce in ce mai exigenta cu mine...eram oricum prima fata, deci aveam un "statut" aparte, trebuia sa invat tot ceea ce trebuie sa stie o gospodina. In principal lucrul de mina....pe atunci nu stiam insa sa apreciez acest lucru. Acum stiu.
Years passed by, I grow up and she became more and more exigent with me...anyway I was her first baby-girl and I had a special "status", beeing obliged to learn everything that a woman should know. In first line meaning hand-work...still, then I didn't know to appreciate those lessons. Now I do .
Apoi anii au trecut si mai multi... boala a aparut tiptil, schimbarile au fost majore ...In ciuda bolii si a tot ce a fost rau , urit si rece, voi pastra pentru totdeauna o amintire draga : mama mea draga, frumoasa ca in poza urmatoare.
Years passed by, one after another, many in rows... illness appear quietly, changes were bigger and faster. Despite illness and despite all that was bad, ugly and cold, I will keep forever a precious memory : my dear, beautifull mother like in the next photo.
Adio, mama....
Good by forever, mama ....
Numai cine a trecut prin asta iti poate simti cu adevarat durerea !
ReplyDeleteStiu ca nici un cuvant nu iti poate aduce alinare, dar eu sunt alaturi de tine !
Dumnezeu sa o aiba in paza!
ReplyDeleteImi pare nespus de rau ca ai trecut prin aceasta suferinta! Ea va ramane mereu in sufletul tau cea mai minunata mama.
ReplyDeleteSe spune ca devenim adulti doar atunci,cand ramanem fara mama...
ReplyDeleteVei ramane intotdeauna cu amintirile frumoase legate de cea care ti-a dat viata si te-a crescut cu multa dragoste! Stiu cat de mare este durerea si mai stiu ca nimeni, in afara de trecerea timpului, nu ti-o poate alina. Iti doresc multa putere!
ReplyDeleteSi eu sint alatur de tine in aceste momente grele. Eu tata mi-am pierdut acum 8 ani, cand el avea doar 57 de ani, nu este chiar acelas dar te inteleg. Si cata dreptate este in cuvintele scrise de Sanda...Ea va ramana in sufletul tau mereu frumoasa si draga pentru tine.
ReplyDeleteCondoleante, isi doresc si eu multe putere!
ReplyDeleteUn moment pe care nu-l putem evita si pentru care nu suntem pregatiti niciodata! Ramanem cu amintirile si invatam sa mergem mai departe cu durerea! Curaj Teodora! Sunt alaturi de tine dar din pacate ,din cauza distantei ,numai cu gandul!
ReplyDeleteDraga Teodora, nu am avut curaj sa transmit nici macar condoleante cand am aflat vestea pe grup.
ReplyDeleteFoarte frumoasa mama si tu ai mostenit mult din trasaturile ei. Te pup si .. Dumnezeu s-o odihneasca in pace.
Este absolut superb ceea ce ai scris depre mama ta, ea de undeva de sus va veghea asupra ta in orice moment. Trebuie sa fie asa mandra de tine Thio, ai stiu sa te descurci exemplar in toate circumstantele vietii, ai fost si esti o persoana puternica .
ReplyDeleteNoi suntem alaturi de tine.
Te iubim !
Sper ca noaptea sa i simti mangaierea ,..o mangaiere care sigur doar Mama o poate face ,.care sa ti aline toata durerea apasatoare .
ReplyDeleteTe iubesc ,sufar si mi pare rau pentru ce trebuie sa infrunti .
Nu stiu ce comentariu as putea scrie. As putea sa-ti spun ca-mi pare rau de pierderea suferita, ca durerea va trece si ca nici o amintire nu se compara cu cele lasate de mama. Dar cuvintele nu fac 2 bani, as fi vrut doar sa fiu langa tine si sa te tin de mana... Elena
ReplyDeletePe drumul vacantei ma gândes des la tine, cu drag, Smaranda din Mayerling
ReplyDeleteCondoleante draga Teodora.E o pierdere foarte dureroasa. Amintirile si rugaciunile pentru sufletul mamei tale o vor face nemuritoare.
ReplyDelete